Week-endul acesta l-am petrecut intr-o lume imaginar de placuta, o lume a airsoft-ului. A fost impresionanta revelatia. Am reusit sa fiu exact cine mi-am dorit si nu pentru un moment, ci pentru multe ore-n sir. 

M-am camuflat in totalitate, mi-am incarcat armele si am sarit in atac. Da!, in atac, nu in aparare. Pentru ca pot sa fac exact ceea ce-mi propun. Uneori mi-era teama, uneori primeam un boost de curaj militaresc. Simteam ca sunt indispensabil luptei, ca fara mine si fara tactica mea,  totul se pierde. Poate e extrem de eronat, poate -insa- nu.  

Totusi, principalul este ca am putut combina mai multe ambitii, intr-un singur joc. Mi-am lucrat intreaga musculatura in mod inconstient, am uitat de tot ce inseamna probleme si responsabilitati si mi-am creat propriul scenariu. 

Nu pot sa descriu exact senzatia care m-a cuprins atunci cand am fost incercuit. Tot ce vedeam si auzeam erau gloantele care-si urmareau tinta: corpul meu. Am incercat, si reusit, sa ma deconectez. Sa ma concentrez asupra unei iesiri. Mi-am blocat caile auditive exterioare si nu am mai auzit amenintarile. Tot ce-am auzit in momentul acela a fost propria-mi respiratie infundata, cumva si umeda. Vapori de teama se plimbau ca-ntr-un carusel pe fata mea. Inima-mi pompa adrenalina in tot corpul. 

Brusc, parca instinctual, fara sa gandesc ce fac, mi-am umplut incarcatorul cu gloante salvatoare. Mi-am pus bratul armei pe umar, mana dreapta o tineam stapana pe partea inferioara a mitralierei. Mi-am intins degetul aratator pe tragaci. Cu palma stanga fixam pozitia tevii, iar ochii...ochii-mi erau inchisi. Am trimis un impuls degetului ce pastra controlul si in secundele urmatoare nu s-a putut desprinde din apasare. Nu am avut o tinta anume, avand in vedere ca au fost mai multi inamici decat puteam stapani. Am creat o ploaie de gloante albe. Aproximativ 300 de bile au zburat in stanga si-n dreapta mea. 

E-adevarat, am murit. Dar am murit doar pentru restul jocului. Aveam sa inviu peste, poate, 10 minute, jumatate de ora cu mai multe experienta. 

Istorie

Airsoftul a fost dezvoltat in Japonia la inceputul anilor 1950, unde legile locale impiedicau accesul la armele de foc sau neletale. Jucatorii de la inceput cautau o alternativa legala de a isi satisface pasiunea pentru arme si razboi si astfel s-au nascut primele replici de airsoft. Fabricantii au pus un mare accent pe replicarea cat mai exacta a design-ului armelor de foc si de tir, avand totodata grija ca aceste jucarii sa nu poata fi vreodata modificate pentru a primi sau trage cartuse reale. Chiar si acum majoritatea producatorilor de replici si accesorii de airsoft sunt localizati in Japonia, China sau Taiwan.

Ce este Airsoftul?

Airsoftul este un sport modern ce poate fi jucat fie ca simulare a unui conflict militar fictiv, fie ca hobby recreational de week-end. Spre deosebire de paintball, cu care are cateva elemente comune, airsoftul se bazeaza pe onoarea individuala a jucatorilor, nu pe semne de vopsea lasate pe echipament.
Replicile si echipamentul de airsoft sunt copii fidele ale armelor si echipamentelor folosite de fortele armate sau de catre politie. Cu toate acestea, ele nu pot fi modificate pentru a servi ca arme de foc sau neletale.
În majoritatea scenariilor, participantii au scopul de a elimina adversarii prin atingerea lor cu bile din material plastic cu diametrul de 6mm (sau ocazional 8mm) lansate din replicile de airsoft.
Replicile de airsoft sunt de trei tipuri, din punct de vedere al modului de propulsie a bilei:
a) pe baza de gaz (CO 2, “Green Gas” sau “Red Gas” (propan cu cantitati diferite de lubrifiant siliconic in compozitie, gaz “134a” sau un alt tip de gaz);
b) pe baza de arc (aerul este comprimat, printr-o duza, cu ajutorul unui mecanism cu arc si piston actionat manual), denumite si spring-uri sau spring-ere.
c) cu propulsie electrica (contin sisteme mecanice care folosesc motoare electrice pentru a actiona un piston cu arc (aceste replici sunt cunoscute si ca AEG-uri).

Moduri de joc
Skirmish

"Skirmish" este cel mai intalnit mod de joc din airsoft. Jucatorii pot folosi metode si mijloace diferite de tehnica militara reala (de exemplu, incarcatoare majorate). Majoritatea practicantilor se imbraca in uniforme si poseda replici al caror pret variaza intre 50 – 2000 dolari. Luptele pot avea loc in orice locatie.
CQB - URBAN

Termenul “Urban”, care face referinta la Luptele urbane, este un mod de joc foarte popular. Ideea de baza consta in jucatul in spatii urbane restranse, avand astfel parte de o desfasurare rapida a actiunii si multiple surprize din partea oponentului. Spatiul de joc trebuie amenajat in asa fel incat sa semene cu o o zona de lupta urbana. Pe teren de obicei se regasesc pereti, porti, usi, scari, tunele, diverse deschideri in ziduri si pereti. Modul urban se poate juca atat ziua cat si noaptea. In acest mod de joc, puterea cu care replicile trag poate fi restrictionata, la fel si distanta de angajare, pentru a compensa distantele mici pe care se disputa meciul .Grenadele, minele si alte capcane se dovedesc utile in acest tip de joc, datorita densitatii inamicilor pe campul de joc. Deseori, jucatorii poarta echipament aditional de protectie, pentru a isi apara diverse zone de lovituri si ricoseuri. La unele jocuri chiar se impune un anumit echipament, pe langa regulile restrictive legate de replica.
MilSim

MilSim, pe scurt pentru Simulare Militara (Military Simulation), combina airsoftul cu elemente militare. Cateva misiuni sunt oferite fiecarei echipe, alaturi de echipamentul de baza :munitie, ratii, baterii, statii radio si alte echipamente. La unele evenimente echipamentul poate fi pus la dispozitie de catre organizator, in timp ce la altele el este adus de fiecare jucator.

Echipele de obicei raman pe teren pana la sfarsitul jocului, intoarcerea lor in zona din afara jocului avand loc doar pentru exceptii medicale sau alte situatii speciale. De obicei, jocurile de simulare dureaza mai multe zile.

Jocurile de airsoft nu sunt limitate la aceste trei moduri de joc, exista cu mult mai multe moduri de a juca airsoft
Sistemul de onoare

In airsoft, se foloseste sistemul de onoare care presupune ca fiecare jucator va recunoaste cand este lovit de un proiectil, deoarece spre deosebire de proiectilele cu vopsea din paintball, bilele de plastic solid din airsoft nu lasa un semn vizibil. Cu toate ca exista proiectile pentru replicile de airsoft umplute cu vopsea, ele nu sunt folosite, deoarece sunt destul de ineficiente.

In functie de distanta de la care se trage si de puterea replicii, un jucator de airsoft simte cu siguranta lovitura pe care a primit-o. Cu toate acestea, un jucator care alearga sau care nu este atent poate sa nu simta lovitura. De aici rezulta importanta arbitrilor. Cu toate acestea, recunoasterea loviturilor individual este foarte importanta, deoarece campul de lupta nu poate fi monitorizat indeaproape de catre arbitrii.

Pentru a preveni eventuale dispute pe teren, jucatorilor le este interzis sa strige altor jucatori ca au fost loviti. Pentru a se asigura de precizia loviturilor lor, jucatorii pot cere ajutorul unui arbitru. Simularea loviturii cu cutitul se face prin atingerea cu palma a oponentului. Acest lucru este util si pentru a evita tragerea asupra unui oponent aflat foarte aproape. In acelasi considerent, se poate apela si la eliminarea prin somatie. De obicei, jucatorilor li se interzice sa traga, daca nu vizualizeaza tinta. Jucatorii trebuie sa desconsidere rafalele trase de un jucator care a fost deja eliminat. Nu se incurajeaza limbajul vulgar si contactul fizic intre jucatori, aceste lucruri putand sa atraga penalizari sau chiar descalificarea din joc. Jucatorii trebuie sa isi resolve disputele amiabil si prietenos.

Toti jucatorii trebuie sa recunoasca daca au fost loviti. Recunoasterea loviturii se poate face in felul urmator:
(1) Se striga cu voce tare “Lovit” sau “Mort”;
(2) Se ridica arma deasupra capului si se poate afisa si un indicator al loviturii. Un astfel de indicator poate fi o haina intens colorata (pe timpul zilei) – de exemplu, o vesta reflectorizanta sau un obiect fosforescent sau stralucitor (pe timp de noapte). Jucatorii care nu recunosc atunci cand sunt loviti, risca sa fie ignorati de catre comunitate. Din acel moment, ei sunt urmariti cu mai multa atentie de catre arbitrii, si daca vor continua sa nu recunoasca loviturile, risca sa fie exclusi din meci.

Datorita sistemului de onoare , multi considera ca in airsoft este nevoie de etica si valoare morala..
Conducerea jocului

Jocurile pot fi conduse chiar de catre jucatori, folosidu-se niste reguli stricte, asupra carora s-a cazut de acord in prealabil. Cu toate acestea, in jocurile mai bine organizate, un “conducator de joc” controleaza decursul jocului si genereaza misiuni, reguli si situatii spontan. Scenariile de airsoft variaza in functie de tipul misiunii, numarul de echipe participante, numarul de jucatori dintr-o echipa, obiectivele de joc si conditiile pentru victorie, cat si durata jocului. Scenariile cele mai populare sunt: capturarea unui steag (sau a unui alt obiect), eliberarea unor ostatici, ambuscade, raiduri sau asalturi, jucatul pana la distrugerea completa a echipei adverse, cauta si distruge.
Sarcinile care revin de obicei conducatorului de joc sunte cele de a sorta jucatorii in echipe, a hotari scenariul si conditiile pentru victoria uneia dintre echipe, propunerea unor obiective pentru echipe, informarea jucatorilor cu privire la regulamentul de joc, delimitarea suprafetei de joc si stabilirea unei durate de joc. Cu ajutorul fluierelor, steagurilor, megafoanelor si statiilor radio, un grup de arbitrii poate calauzi cateva sute de jucatori pe parcursul catorva reprise sau pe parcursul intregului meci (daca se joaca fara pauze) In functie de fiecare scenario, jucatorii pot fi eliminate doar daca sunt loviti o singura data, pot fi doar scosi din actiunea jocului daca sunt loviti si pusi la loc in joc cu ajutorul unui “medic”, sau li se poate permite sa re-intre in joc doar din anumite locuri sau doar dupa un anumit timp.

Cei care intentioneaza sa infiinteze terenuri de joc sau sa organizeze jocuri pe suprafete publice sau private de obicei colaboreaza cu autoritatile locale (sau cu proprietarul terenul pe care se va desfasura jocul), desemneaza zone “sigure” si limitele suprafetei de joc, invita jucatorii la joc si bineinteles, le ofera acestora facilitatile necesare: parcare, toaleta, apa, curent electric. Deasemenea, in astfel de terenuri organizate, se se pot cumpara: munitie, mancare cat si alte provizii necesare (mai ales daca locatia este departe de magazine comerciale)